Uite, uite, m-am pierdut în tot praful ăsta de vise... Pe aici nu poţi găsi decât bucăţi de stele, frânturi de constelaţii şi fărâme de lucire macrocosmică. Ce căutăm în această lume, iubire? Spune-mi, de ce m-ai adus aici, la capătul oricărei speranţe, scăldându-mă într-o cascadă a fericirii, împresurându-mi trupul cu nesiguranţa dragostei?
Şi încă mi-e atât de greu să cred în mine, în tine, în ea, în el, în noi, în voi, în ele, în ei. Cred că totul a fost în zadar. Nu-mi înţeleg scopul. Nici măcar nu sunt sigură că am găsit siguranţă în spiritul meu vreodată.